PASAJUL COOPERATIVA

Una dintre cele mai frumoase cladiri ale secolului XXI ar fi putut fi in Ploiesti, cea care a purtat acest nume pana putin dupa cutremurul din 1977, cand fara a fi fost nici ea foarte afectata de seism, s-a decis a fi demolata... 

Singura replica din provincie a celebrului pasaj "Macca-Villacrosse" din Bucuresti

are o poveste frumoasa cu final trist pe care o gasiti pe blogul "Republica Ploiesti"...blogul "Ploiesti Secolul 21" va ofera alte informatii inedite despre "Pasajul Cooperativa":

Daca la inceputul secolului XX adapostea o serie de pravalii cu nume faimoase in epoca, dintre care una era chiar "regala",  au aparut apoi si ateliere ale unor meseriasi locali, asa cum vedem in reclamele din "Buletinul Camerei de Comert Ploiesti" din anul 1939 cum ar fi: "Croitoria barbateasca Ionel Ardac", "Croitoria de dame Maria Radulescu", "Croitoria Fratilor Mucenic", "Laboratorul specializat pentru radio  

Electro-Nationala" a lui Ghorghe Matache, "Ceasornicaria CFR" a lui Susanescu N.Nicolae si "Ceasornicaria Kromer Iosif" dar si mestesugari care aveau ceaprazariile "La Bucuresteanu" si "Gica Bucuresteanu", atelierul de "Lingerie Louisa Singer Visa", frizeria "Elita" a lui Stefan Kreib si coaforul "Ketty" a lui Milos Dumitru, manufactura "Princesa Perl Wolf", atelierul "Electro" al lui Delvis Iosif, dar si sediul  "Reprezentantei de Comert si Industrie" sau "Biroul de Agentura si Comision Fulger" al lui Aurelian Costica si libraria "Marculescu V. Nicolae & Vasile S.N.Col". In acelasi amplasament a existat pana tarziu, in anii '70 si singurul anticariat din Ploiesti. Vis-a-vis de acesta isi avea sediul "Haham"-ul  comunitatii israelite. Ca un amanunt ce trebuie totusi mentionat, asa cum a facut-o recent disparutul prof. Paul Popescu, in acelasi pasaj Cooperativa, isi aveau sediul si doua "stabilimente" ce ofereau "servicii" pe baza de "condicuta" domnilor si tinerilor...

Dupa al doilea razboi mondial, cand "Pasajul Cooperativa" nu a suferit avarii majore desi bombele americane cazusera prin preajma, a venit nationalizarea de la 11 iunie 1948 si cladirile din pasaj si-au schimbat firmele...care au ramas asa pana dupa 4 martie 1977 cand cutremurul a daramat o parte a podului pasajului...

O data cu demolarea magazinului "Mercur" din apropiere si a restului de cladiri din frontul ce avea sa fie denmit  "Centrul civic latura est", a fost demolat si "Pasajul Cooperativa"...In locul acestuia a fost prelungita strada Dobrogeanu Gherea, pentru a se crea o noua legatura intre vestul si estul orasului, in locul celei ce exsta din  fosta piata Cuza Voda, pe amplasamentul careia a fost construit in anii '70 magazinul "Omnia". Pe partea stanga a fost construita o extindere a magazinul "Omnia junior" (fostul "magazin Mercur sau "Magazinul mare" ) cu legaturi interioare la fiecare etaj.

S-ar putea spune ca asa a disparut  pasajul...si totusi, a ramas un fragment din curtea interioara iar din intregul front de cladiri au ramas "partile din spate'' ale fostei "Banci de credit" din Piata Unirii nr. 15 si ale "Librariei Centrale" in locul carora a aparut "Banca de investitii", la parterul noului bloc, unde dupa revolutia din 1989 a functionat un magazinul  lui "Piturca frizerul" . La etajele superioare au functionat diverse compartimente ale Primarei, dar si alte institutii de stat.

Din pacate, acest corp de cladire, desi e dezafectat acum, poarta semnele cutremurului din 1977 si la un seism puternic ar putea periclita siguranta cetatenilor...

Si un ultim amanunt: inainte ca acest colt de cladire sa fie tencuit, se puteau observa primele randuri de caramizi subtiri specifice constructiilor secolului XIX, ceea ce inseamna ca in prezent, acest corp de cladire are inglobat in el "bucati de istorie" din trei secole...

DEMOLAREA PRIMARIEI

Primaria orasului Ploiesti  functiona in cladirea ce-i fusese destinata din anul 1894  la etajele I si II, parterul fiind inchiriat la inceput unor proprietari de manufacturi si negustori: Mociornita care comercializa aici incaltamintea produsa in fabricile existenta pe strada  Carmen Sylva (azi Nicolae Iorga) langa Scoala normala de fete (azi Liceul Jean Monet) si in strada Elena Doamna colt cu strada Traian,  Radulescu, proprietarul manufacturii "Trei stele albe" sau Kerbish cu "hainaria" ("magazinul de sub ceas"). In timpul primului razboi mondial, cladirea fusese rechizitionata de armata germana de ocupatie, aici fiind incartiruit "Etappen Kommandatur 263.

Avand in vedere o posibila extindere a activitatiiii administratiei, cladirea nu era finalizata pe latura estica, aici existand un calcan urias, e drept, cam inestetic

Dupa razboi au fost facute remedii pentru a inlatura urmarile vandalizari cladirii din noaptea de 8 spre 9 noiembrie 1918, dar nu de catre armata germana in retragere, ci de "bande de tigani si declasati" conf. C.N. Debie in "O cronica ploiesteana". Cu aceasta ocazie, a fost indepartata firma enorma de tabla, ramanand doar inscriptia din stucatura fatadei: "Edificiul comunal - 1894".

Pe latura estica s-a construit o cladire noua, in prelungirea celei  existente, numai cu parter, care a astupat acel calcan, corp ce a fost la randul lui demolat, pentru a lasa loc ridicarii corpului "B" al Primariei, care insa nu era atasat celui vechi, ci era despartit de acesta printr-un gang ca o stradela cu trotuare ce dadea in curtea interioara, pentru aprovizionarea cu combustibili a centralei termice si materiale pentru curatenie a edificiului.

Acest nou corp de cladire "avea parter, doua etaje (fiecare nivel fiind mai inalt decat cel superior, cu un acoperis scund, cu povarnisuri domoale, lipsite de orice proeminente in cadrul lui " si "nu era o copie fidela a celui existent", mai mult "pentru a nu se creea o distonanta intre localuri s-a  reuntat la gratioasa cupola de pe corpul de sud-vest al acoperisului, cu tot antablamentul ei" (Paul Popescu-"Municipalitatea Ploiesteana").

Tot atunci, s-a cautat a se prevedea cateva elemente de de fatada care sa sugereze unitatea dintre cele doua corpuri si s-a "rotunjit" coltul sud-estic. E posibil ca si aceste modificari sa fi afectat cladirea, dar nu chiar atat de mult incat sa se impuna demolarea dupa cutremurul din 1977.

Se poate lesne observa cum aripa vestica a Primariei, cea din 1894, a avut foarte putine avarii, dar corpul "B" a avut destul de suferit. Cum insa noul Sediu Politico Administrativ, in 1977 era deja ridicat in spatele Primariei vechi, s-a profitat de efectele cutremurului si cineva din conducerea superioara de partid si de stat a dispus demolarea intregii zone din jurul "Casei albe". Aceasta sarcina a fost dusa la indeplinire prin Lotul de Constructii al Grupul Intreprinderilor de Gospodarie Comunala si Grupul de Santiere Constructii si Reparatii in Constructii, in perioada primariatului lui Ioan Paraschiv. Spre cinstea lui, seful lotului de constructii, teh. Marotinescu Cornel, a refuzat indeplinirea ordinului, drept pentru care a fost indepat de la conducerea lotului, activand pana la pensionare la I.R.D.G.N., ramanand acelasi om demn, cu coloana vertebrala si in ziua de astazi. Din pacate, cladirea Primariei cu tot ce era in jur a disparut...ar fi interesant pentru noile generatii, cu ocazia unor "Zile ale Ploiestilor" viitoare, cu mijloacele tehnice actuale sa se realizeze o serie de holograme care proiectate pe cladirile existente in prezent sa refaca macar pentru cateva ore, zile, imaginea de alta data a orasului...